duminică, 19 aprilie 2015

Fericirea :)



Prea putini inteleg asta si prea putini fac asta.


Am vazut recent cum anumite cuvinte spuse din suflet schimba radical gesturile si felul de a fi. M-a uimit, dar totodata ma face fericita lucrul asta. Nu lucrurile materiale tin o persoana langa tine, ceea ce vine din suflet o face.

Ce conteaza din puctul meu de vedere sunt urmatoarele lucruri:

  •  Sinceritatea: Sa fii deschis cu cineva e foarte important, mai ales intr-o relatie. De asta ai pe cineva alaturi sa te ajute cu tot ce poate.
  • Increderea: Nu exista incredere, nu exista nimic. Cu toate ca se castiga greu, trebuie sa stii cum sa nu o pierzi.. e greu sa faci pe cineva sa aiba incredere si a doua oara in tine
  • Libertatea: Nu il/o sufoca, lasa-i spatiu, lasa-i timp sa se vada si cu altcineva nu doar cu tine. Permite-i sa-si vada apropiatii, prietenii
Nu exista relatie fara certuri, important e sa depasiti fiecare moment si sa ramaneti tot voi. Oricine se cearta, dar nu multi fac fata. Poate unul e mai ambitios, poate celalalt mai orgolios, dar ca sa mearga la un moment unul sau amandoi trebuie sa cedeze.

O poveste frumoasa se bazeaza in primul rand pe prietenie. Alaturi de persoana iubita nu timpul conteaza, ci momentele. In orice relatie exista bine si rau.

Niciodata nu putem alege pe cine sa iubim, trebuie doar sa stim cum sa tinem persoana respectiva langa noi. Fericire inseamna atunci cand pur si simplu ai un motiv sa zambesti.

Esti fericit atunci cand primesti o imbratisare, un sarut, cand faci lucruri la care nu te astepti.


sâmbătă, 13 decembrie 2014

Ganduri nespuse

Am ajuns la concluzia ca desi barbatii ne judeca pe noi femeile, uneori chiar ei sunt problema. Ce faci atunci cand ai impresia ca nu esti singura persoana din viata cuiva? Renunti (poate nu ai taria dar o faci indiferent de ceea ce poti pierde)
Increderea se castiga greu si se pierde usor. Minciuna se vede, se simte :)

E totul perfect acum, dar in secunda doi o dam in bara :) uitam de cei din jur, uitam de cel/cea de langa noi si ne pierdem ..

Dar cand simti ca ceva e in neregula? Iti vine orice in cap sa afli, dar parca ceva te impiedica si acel ceva e teama de adevar ..

Urasc minciunile, urasc tradarea, bataia de joc si totusi ....

Incerci sa ignori situatia, el/ea observa, iti spune stii ca esti doar tu si te linistesti, dar totul e de fatada si inca astepti momentul potrivit pentru a afla care este adevarul.

Urasti sentimentul cand simti ceva si acel ceva parca nu iti e impartasit, cand vrei ca persoana de langa tine sa arate mai mult, sa fie altfel si nu ai niciun rezultat.

Uneori adevarul doare, dar trebuie acceptat asa cum este.


miercuri, 3 decembrie 2014

El si ea

Ti-ai pus vreodata intrebarea: “ce inseamna ea pentru mine?” , daca nu ai facut-o cred ca a venit timpul sa o faci.

In general femeile se ataseaza mai mult si mai repede ca barbatii, dar cum e atunci cand esti constienta de ce simti, dar nu ai nici macar o idee de ce simte el? 

Azi incepem sa ne racim, maine nu stim ce va fi.
  • Ea e trista si asteapta ca el sa zica ceva, el e cu ale lui..
  • Ea isi doreste ca el sa vina si sa o stranga in brate, sa-i spuna ca o sa fie bine J
  • El? Vrea ca ea sa ii spuna tot ce gandeste, ea nu mai vrea, nu mai poate. Si? Aici se termina discutia lor J
  • Candva ea era in toate planurile lui, recent el e cu ale lui, ea cu ale ei .. nu mai sunt ei sunt doar el si ea..
  • Ea are tot felul de ganduri, vrea sa si le confirme, dar asteapta momentul potrivit ..
  • El nu stiu ce vrea, ce gandeste, ce-si doreste
  • Ea se intreaba daca el se gandeste la ea, daca are de gand sa faca ceva, el probabil nu vrea sau nu stie ce sa-i zica.
  • Amandoi asteapta ca celalalt sa zica ceva ...

Ea, el o poveste careia nu-i stiu finalul inca, dar nici nu imi doresc sa-l aflu momentan.  


P.S : Totul e fictiv ( am intalnit persoane care se simt in ceea ce scriu )

duminică, 15 iunie 2014

Parte din mine, totul pentru mine


Mi se intampla de ceva vreme sa ma trezesc cu el in gand. Mi-e dor de barbatul special din viata mea. Mi-e dor sa-l strang in brate, sa-mi vorbeasca, dar este imposibil, nu-l pot aduce inapoi.
De la primii pasi a fost acolo, m-a crescut, m-a invatat foarte multe si m-a iubit neconditionat.
Inca am in cap ultimele cuvinte pe care mi le-a spus: "cand mai vii acasa? mi-e dor de tine (tacerea s-a lasat pentru cateva secunde) apoi mi-a spus nu mai pot vorbi", cu o voce inceata si oarecum simtind ca are lacrimi in ochi, stiind ca eu nu sunt acolo. Evident asa eram si eu, constientizand ca ceva e in neregula, dar am auzit pe fundal "te pup, tataie" si atat mi a fost sa incep sa plang. Nu pot sa exprim cat de rau ma doare ca nu mai esti aici.
Ma intreb mereu de ce in viata pierdem ceea ce iubim? Stiu ca tu ma protejezi de acolo de sus, stiu ca plangi cu mine si ca mi-ai alina durerea, dar nu poti.
Dor? Putin spus.. aparatia ta in visul meu, imi aduce zambetul si asta pentru ca macar asa te mai vad.
Cat de mult se potriveste versul: "acasa, nu-i acasa de cand tu nu esti", am mereu impresia ca esti in spatele meu, ca vrei sa-mi spui ceva, sa ma strangi de mana si sa zici: "uite-ma, sunt acasa"

E greu ca cineva sa ma inteleaga. Sunt asa cum nimeni nu ma stie: sensibila, plina de durere, dar mereu cu zambetul pe buze.
Am vazut cum un zambet poate sa ascunda multe. Sentimentele mele sunt din ce in ce mai puternice, am inceput sa accept lumea in jurul meu sa imi fac prietenii noi, sa vreau sa descopar mai multe in jurul meu, incep sa invat sa am rabdare cu mine si cu cei din jur.
Nu-mi place sa astept, dar fac si compromisuri cand vine vorba de ceva ce vreau cu adevarat. Sunt incapatanata, dar o fac pentru ca vreau sa-mi fie bine.
Mi-a spus mereu: "fii puternica, asa vei reusi intotdeauna" si o sa fiu. Sa nu renunti la visele tale niciodata, pentru ca asta inseamna ca nu stii sa lupti, nu ca ele nu s-ar implini.
Fa ce vrei, ce simti, nu astepta, asteptarea doar lasa timpul sa treaca si nimic mai mult. Fa totul atunci cand simti, ca nu timpul decide, ci tu, dar daca tu crezi ca timpul decide.. aici e mai mult incertitudinea cu care te confrunti... Am trecut si eu prin asta si am ajuns la concluzia ca subconstientul ne conduce..

Stiu ca undeva, candva tot ne vom vedea si atunci o sa-mi spui: "sunt mandru de tine" si pentru asta lupt si voi lupta mult timp de acum incolo..

marți, 10 iunie 2014

Ce vor femeile

Toti spun ca femeile sunt dificile. Sincera sa fiu nu suntem sau mai sunt exceptii.
Sa multumesti o femeie nu e greu, trebuie sa stii cum sa procedezi.
Te-ai gandit vreodata dimineata cand te-ai trezit sa-i dau macar un mesaj cu "buna dimineata", un mesaj pe care sa-l vada cand se va trezi?
Acest gest pentru o femeie inseamna primul zambet din ziua aceea.
Nu trebuie sa te complici pentru a o surprinde, doar prin a fi tu, simplu, sincer o castigi.
O femeie care iubeste sau place pe cineva cand se trezeste se gandeste la el...somnoroasa asa cum e ii scrie ceva, desi spera ca el sa-i scrie primul..
Da, femeile sunt orgolioase, dar nu mereu.
Surprinde-o cu lucruri simple..din nou va zambi si va fi fericita. Scoate-o afara doar ca sa o tii de mana sau in brate, mandreste-te ca tu esti cel care o poate face fericita si nu altcineva.
Asta vor femeile (poza incarcata mai jos) si presupun ca la fel vor si unii barbati :)

joi, 24 aprilie 2014

O nouă viață


Viața e mai complicată decât credeam eu. Am întâlnit tot felul de persoane, unele îmi schimbă viața-n bine, altele îmi aduc aminte de trecut și mă țin pe loc.
    
 Fiecare om vede viața in felul lui. Zi de zi simt că am o nouă viață, de parcă ceva se va schimba și fiecare zi mi se pare mai bună. Am momente când simt că trăiesc și momente în care simt că pic.

Mă bucur când văd persoanele apropiate mie că spun adevărul și faptul că sunt simple, sincere. Mereu ne plângem de câte ceva, mereu suntem nemulțumiți. Imaginați-vă ceva ce vreți sa realizați, prin ambiție reușești mereu ce îți propui.

Am greșit de multe ori cu oamenii din jurul meu, dar am învățat sa îmi repar greșelile și șă nu le mai repet, am învățat ca pe primul loc sunt eu, că eu trebuie sa fiu bine înaintea altora.

miercuri, 9 aprilie 2014

Crudul adevar in ziua de azi

Heei,

Aseara stateam pe facebook si la un moment dat o prietena a postat o poza (o sa o postez imediat ca sa stiti despre  ce e vorba) asa ca m-am gandit sa scriu despre asta.



Acele cuvinte reprezinta purul adevar. E bine ca te gandesti la tine, dar uneori uitam de lumea din jur, uitam de faptul ca poate unii o duc mai rau ca noi si totusi nu ne pasa.
E trist ca se intampla asta, dar in ziua de azi putini sunt cei care gandesc pentru altii si nu se compatimesc doar pe ei.
Eu sunt genul de persoana miloasa .. daca vad oameni cersind, oameni care se chinuie sa traiasca de pe o zi pe alta ma gandesc doar la simplu fapt, eu cum as fi fost daca traiam asa? Nu reusesc sa-mi raspund la intrebarea asta, dar cred ca eu mi-as fi plans de mila si nu prea as fi avut taria de caracter sa fiu ca unii oameni.
Nu prea stiu ce inseamna sa nu ai un acoperis deasupra capului, sa nu ai o paine sau ce manca .. doar din auzite sau din ce am vazut la televizor.
Daca as putea, as ajuta oamenii nevoiasi. Imi aduc aminte cand eram mica si vedeam copilasi pe strada imbracati cu haine rupte si ma duceam la mami si-i ziceam: “mami, din lucrurile care nu mai port eu, nu putem da oamenilor care nu au?” si intr-un final le dadeam.
Traim intr-o lume unde ura e mai presus de orice, unde multi isi bat joc si oamenii sunt luati peste picior. Niciodata nu ar trebui sa ne comparam cu altii .. raul vine la toti la un moment dat.
As vrea sa traim intr-o lume mai buna, dar acum se merge pe principiul: “daca eu am, altii nu conteaza” (proasta gandire avem).

Voi ce parere aveti? Poate fi lumea schimbata? Putem ajuta in vreun fel oamenii care au nevoie de ajutor?

miercuri, 26 martie 2014

Mi-e dor

Hello,

Desi postez din ce in ce mai rar in seara asta am chef sa scriu.. Mi-e dor de multe lucruri si persoane care lipsesc acum din viata mea.

Mi-e dor de ce faceam candva, de vara, de multe clipe frumoase. Imi lipsesti! Exista acel cineva, un el mai exact care imi lipseste si care nu mai poate fi adus inapoi in viata mea. Mi-e dor de toate momentele frumoase petrecute impreuna, sa ma atace, sa ma faca sa rad, sa ma ia in brate, sa-mi zica: "hai acasa, vreau sa te vad", mi-e dor chiar si de certuri. Nimic din toate astea nu au cum sa se mai intample si totusi imi lipsesc.

Ti-aduci aminte clipe frumoase din viata ta, dar privesti in urma cu durere la multe intamplate si totusi le-ai schimba cumva, dar nu poti..

Mi-aduc aminte ultima oara cand era bine totul in jurul meu, a trecut ceva timp de atunci.

Pur si simplu mi-e dor .



vineri, 21 februarie 2014

Momente de nepretuit :)

Buna,

Uitandu-ma in pozele din laptop am gasit poze si filmari care mi-au trezit amintiri frumoase si anume de la voluntariatul pentru Finala Uefa Europa League din 2012.

Presupun ca stiti ca s-a tinut finala in Bucuresti si ca au jucat Bilbao cu Madrid. Chiar daca e cam tarziu acum sa scriu despre asta pentru nu prea conteaza, am trait clipe de neuitat, am cunoscut oameni minunati si am lucrat in echipa ca niste profesionisti.

Cum am ajuns sa particip la aceasta coregrafie? O colega a mea de facultate a vorbit cu o profesoara de sport s-a dus acolo, apoi vazand ca mai au nevoie de oameni m-a luat cu ea. Cand am ajuns prima data pe niste terenuri de sport de la Politehnica si am vazut pe putin 200 de persoane incercand sa puna cap la cap o coregrafie cu steaguri mi-am zis "DA, vreau sa fiu si eu acolo" si asa a fost. Imediat le-am dat datele mi-am cunoscut  colegii din coltul meu si am inceput sa repetam.

A fost frumos, desi stateam cu orele muncind la aceasta coregrafie nu mi-a parut rau niciodata. Inca mi se face pielea de gaina cand ma uit la poze sau la filmari.

Mereu cand o sa am astfel de oportunitati voi merge. E o experienta de neuitat. Dupa toata munca depusa am primit toti bilete la meci.

Mai jos va voi pune niste poze si apoi filmarea din seara ceremoniei.
                                                         Prima data cand am ajuns la repetitii.

                                                Am repetat apoi pe stadionul FC Viitorul
                                                             (langa National Arena)

                                               Aproximativ 400 de persoane care au ajutat
                                                                 la aceasta coregrafie



                                                                 











  Aceasta experienta mi-a adus aproape cateva persoane. Am ramas prietena buna cu unii dintre ei, cu altii am lasat un loc de buna.
  Imi aduc aminte cand am intrat pe stadion ca imi batea inima foarte repede si aveam emotii foarte mari. Vedeam in jurul meu un stadion plin, multe blituri atintite asupra noastra si ma gandeam ca trebuie sa ne iasa perfect pentru ca meritam la cat am muncit. Si iata rezultatul:

                             
                                

  Sper sa va placa. 
  O seara buna,

   Andreea

vineri, 24 ianuarie 2014

Nu stiu ce titlu s-ar potrivi ...

Hello,

Incep prima postare pe anul asta datorita tragediei de zilele trecute din Apuseni. Cum probabil stiti pilotul Adrian Iovan si studenta Aura Ion au decedat. Nu stiu daca stiti ca pe actul de deces al tinerei studente scrie la cauza mortii inghet.

Nu stiu cum de traim intr-o tara cu oameni atat de incompetenti. In ziua de azi reusesti sa localizezi un smartphone si nu esti in stare sa gasesti un avion prabusit, sa incerci sa salvezi oamenii aia. Mai si apar pe la stiri tot felul de lucruri cum ca au fost gasiti din greseala, ca nu s-au intors pe drumul care au plecat. Pacat de cei doi .. poate erau altfel lucrurile daca ii gaseau mai repede si nu dupa 6 sau 8 ore cat le-a luat lor .

Stroe ala si-a dat demisia (nu stiu cine e, nu ma intereseaza), dar sigur nu a facut-o degeaba ..Mi-e groaza sa ma gandesc ca din cauza oamenilor de genul se duce tara la vale din ce in ce mai rau.

Mii de motive pentru care si-n afara toti fug de romani, halal reputatie ce pot sa zic. Guvernul e la pamant.

Chiar acum am vazut pe Realitatea o stiri cu numele: Ancheta ca-n Evul Mediu .. pe bune? si mai spun si ca pilotul a fost de vina. Deja incep sa faca tot posibilul sa se scoata ei.

Sa va arat niste poze facute de la tv :


Cuvintele sunt de prisos. 


Nu stiu cati sunteti de acord cu mine, dar sunt sigura ca nimic nu o sa se schimbe nici macar dupa tragedia asta, dar asa este viata.. daca sunt ei bine ce rost mai are sa fie si altii.